Sotron, Plicul, X si O pe trotuar


Pentru fetitele din spatele blocului era rezervat trotuarul. Shit… ce mi-a putut iesi pe „tastatura”. Ce am vrut sa spun, era ca atunci cand baietii de dupa blocuri nu le acordau prea mare atentie, ori erau ocupati cu impuscata, ele desenau frumos un sotron sau un plic pe asfalt si se apucat tacticoase de sarit.


Cum greu se mai gasea creta pe vremea celor crescuti cu „cheia de gat”, unde mai pui ca era si scumpa, baietii le faceau cadou vecinelor cu codite, creta furata de la scoala pentru a savarsi capodoperele (capo d`opera – it.) pe asfaltul ce acoperea trotuarul cel lat din fata gradinitei; ba chiar si spre primarie. Cu o ultima farama de speranta, ele ii invitau si pe ei la un sotron, mai mai ca vor juca si pe porunci si asa vor fura cate o sarutare copilareasca din partea lor. Fie ca stiau ce-i paste, fie ca din prea mult testosteron (glumesc) ei alegeau impuscata ori sa bata mingea, refuzau. Se mai gasea cate unu care nu prea le avea cu mingea (in persoana subsemnatului) care sa le tina de urat si sa vegheze asupra corectitudinii jocului. Evident ca se baga si el in joc, macar sub pretextul de a fi si un barbat la mijloc.

De fapt ce insemna acest sotron!?! Cine nu stie sa traga urechea, ochiul mai aproape si sa noteze. Se facea un desen (vezi foto 1), dupa care primul copil ales prin tragere la sorti, lua o piatra si arunca in casuta cu numarul 1. Sarea intr-un picior pana la casuta 3 apoi cu picioarele despartite in casutele 4 si 5, dupa care din nou intr-un picior pe 6, apoi din nou cu ambele picioare departate in 7 si respectiv 8. In acest moment facea o intarcere de 180 grade, si se intorcea pe acelasi traseu. Daca cumva se dezechilibra sau atingea o linie, se descalifica si urma primul jucator de dupa el. In cazul in care reusea primul traseu, urma aruncatul pietrei la 2, 3, 4, etc. pana la 8. Cine ajungea primul la 8 castiga.

O alta varianta era „plicul”. Vezi foto 2. Procedeul era acelasi.

Cei mai mari, incropeau un X si 0 deprins de pe caietele de matematica si jucat in ore sau in pauzele dintre orele de curs. Astfel ca trotuarul era brazdat de patrate care mai de care mai taiate si umplute pana la refuz de x si 0.

Pana data viitoare, spor la joaca…

Anunțuri
    • picibici
    • 22 Mai 2010

    hai sa jucam 🙂
    frumoase amintiri

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: